Un (alt)fel de bilant si o invitatie
Nu stiu daca pot sa marchez cu exactitate cand s-a indeplinit un an de cand mananc raw vegan, trecerea catre acest tip de alimentatie a fost atat de lina si neprevazuta incat doar luna martie mi-a ramas in memorie ca si reper, dar cert este ca a trecut un an.
Aceasta perioada se suprapune ciclic peste multe alte treceri dinspre iarna spre primavara, o perioada ideala pentru detoxifierea organismului, in care ma gasesc intr-o etapa de purificare (aproape identica cu cea de la inceputul aventurii mele raw). Despre acest subiect am sa vorbesc, mai pe larg, in curand.
Dar acum vreau sa impartasesc cu voi bucuria sarbatoririi acestui an extrem de creativ, care a venit cu multe schimbari in viata mea. Am cunoscut oameni interesanti, de la care am avut multe de invatat, am intalnit Maestrii, mi-am revelat zone neexplorate pana acum, am inteles cum e sa supravietuiesti in conditii extreme sau sa mergi pe jar, am vazut locuri noi si fermecatoare si multe, multe altele… dar partea cea mai ludica si creativa a fost si ramane raw veganismul.
Despre cum am ajuns la acest tip de alimentatie am scris deja in mai multe randuri, nu vreau sa ma repet, cel mai exhaustiv am vorbit despre asta aici. Despre entuziasmul experimentarii in bucatarie, retetele de pe acest blog vorbesc singure, la fel ca si despre provocarile parcurse in ale fotografiei, conceperii unui blog, perfectionarea lui si a mea continua si inca multe altele, totul este ilustrat aici.
Exista insa o parte mai putin cunoscuta, un fel de efect secundar, pe care nu l-am luat in calcul, nu l-am urmarit, dar care reprezinta pentru mine un feedback minunat si, recunosc, surprinzator. In ultimul timp reviste, bloguri, evenimente, emisiuni, imi solicita participarea, sau pur si simplu vorbesc despre mine (si uneori descopar asta, accidental, mult mai tarziu). Recunosc ca desi sunt lipsita de ambitii in directia unei afirmari personale, (lucru care inca mi se reproseaza), ma incanta impactul avut si faptul ca pot sa ajut astfel mult mai bine si pe altii. Oricine e bucuros sa vada ca terenul arat da roade si ca semintele aruncate nu au cazut pe un pamant steril.
Dar eu am un principiu: sa nu iti faci din pasiuni “serviciu”. Am invatat asta cu o alta “iubire” de-a mea, cartile, si mi-am invatat bine lectia. Asa ca, de mult timp nu mai amestec lucrurile si imi tin deoparte hobby-urile dragi de tot ce tine obligativitate, conventie, rutina, reclama.
Am ajuns la vremea maturitatii in care dupa o viata plina de acumulari (desi vremea invatarii nu va inceta niciodata, sunt si raman o “exploratoare” pana la ultima suflare) simt nevoia sa impartasesc si celorlati din experienta mea. Fara nici un alt motiv. Nu am nimic de vandut, nu am nici un interes, nici o ambitie, nici un plan. Bucuria mea este sa daruiesc si celorlati din preaplinul meu. Asta atata timp cat ei sunt interesati si eu consider ca acest lucru este util.
Si cum majoritatea lucrurilor vin spre mine fara ca eu se le caut, m-am gandit sa va invit sa sarbatorim impreuna acest an parcurs, in cadrul celui mai recent eveniment de acest gen survenit in viata mea:
Va astept duminica, 25 martie 2012, la ora 18:15 in Amfiteatru, la o prelegere pe teme raw si o mica degustare.
* CorinaBacalu, 24 martie 2012, 13:24
Felicitari Doina pentru tot ce ai realizat si ai impartit cu noi! Iti doresc multi ani de acum incolo plini de inspiratie, sanatate si hrana vie!
* Doina Oprea, 25 martie 2012, 02:19
Multumesc mult, Corina. Intr-o lume in care grupurile actioneaza mai mult dezbinat decat in unitate, urarile si felicitarile tale ma onoreaza atat pe mine cat si pe tine. Iti doresc si eu succese tot mai rasunatoare pe linia raw veganismului si cred ca impreuna, alaturi de multi altii care sunt deschisi si disponibili, o sa reusim sa formam masa critica care sa schimbe lucrurile in mai bine.
* Irena, 25 martie 2012, 18:23
A fost interesant ce ai scris si deja mi-am salvat la Favorite cartea ta de bucate. Te urmaresc atat pe blog cat si pe Facebook si-mi place ce faci. Felicitari!
* Doina Oprea, 25 martie 2012, 22:19
Multumesc mult, Irena.
* Mia, 27 martie 2012, 03:10
Felicitari draga Doina si mult succes iti doresc,
saptamana trecuta am mers la o conferinta despre cum sa fim tineri si longevivi prezentata de un coleg al meu de la yoga care are 74 de ani si alearga la maraton. Printre altele ne-a sfatuit sa ne traim viata ca niste turisti, sa vizitm locuri interesante sa degustam mancaruri inedite ca la sfarsitl vietii sa ajungem cu bagaje pline de amintiri, peripetii si impliniri. Ne-a mai zis ca puritatea este un factor foarte important.
Mie imi place tare mult de tine si esti o sursa de inspiratie pentru toti din jurul tau care au urechi sa te auda.
Mult succes in continuare,
Mia
* Doina Oprea, 28 martie 2012, 13:48
Multumesc mult, Mia. No comment. Ai scris lucruri frumoase si vreau ca lucrurile sa ramana asa. Iti multumesc pentru ca ma urmaresti si ceea ce sunt are ecouri in inima ta.
* Anne, 31 martie 2012, 22:50
Buna,
Este prima data cand scriu aici, ti-am descoperit blogul cam de o luna, de cand mananc raw vegan. M-a impresionat acest post si vreau sa iti multumesc pentru toate retele impartasite aici pe blog, am facut o parte din ele si urmeaza si altele, si sunt, ca mai tot ce am experimentat pana acum in materie de raw vegan, delicioase. Si inca ceva, “masa critica” mi-a adus aminte de Profetiile de la Celestine 🙂
Cu drag,
Anne
* Doina Oprea, 1 aprilie 2012, 01:35
Draga Anne,
Iti multumesc si eu pentru oglinda minunata care esti si in care pot sa ma vad atat de frumos.